La solicitarea Ministerului Afacerilor Externe, care a avertizat că România riscă să achite milioane de euro într-un proces iminent la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), deputații au modificat rapid proiectul de lege care a generat controverse prin intenția - la care s-a renunțat - de a obliga furnizorii de servicii de comunicații interpersonale, precum WhatsApp, Facebook, Telegram, să permită interceptarea comunicațiilor utilizatorilor acestor servicii. În urma deciziei Curții Constituționale, deputații au eliminat din sarcina funizorilor de internet obligația de a fumiza informațiile stocate referitoare trafic, identificarea clienților, plățile acestora și istoricul accesărilor. Curtea a constatat că o astfel de prevedere a fost declarată neconstiuțională încă din 2014, iar nici până azi Parlamentul nu a rectificat-o. Furnizorii de internet vor fi obligați însă să permită interceptarea legală a comunicațiilor, inclusiv să suporte costurile aferente, așa cum prevede acum Codul de procedură penală.
Ministerul Afacerilor Externe solicită Parlamentului adoptarea cât mai rapidă, chiar în sesiune extraordinară, a legii prin care este transpusă Directiva UE 2018/1972 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice, pentru e evita ca România să achite milioane de euro într-un proces iminent la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Proiectul de lege a iscat controverse prin intenția de a obliga furnizorii de servicii de comunicații interpersonale precum WhatsApp, Facebook sau Telegram să permită interceptarea comunicațiilor utilizatorilor acestor servicii. În urma sesizărilor opoziției și Avocatului Poporului, Curtea Constituțională a admis că obligarea furnizorilor de internet la ineterceptarea utizilizatorilor, care a fost păstrată în forma finală a legii, este neconstituțională, așa că Parlamentul trebuie să adopte din nou proiectul fără aceste prevederi.
Comisia Europeană a decis astăzi să trimită România, Spania, Croația, Letonia, Lituania, Irlanda, Polonia, Portugalia, Slovenia și Suedia, în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru că nu au transpus integral în legislația națională Codul UE al comunicațiilor electronice și nu au comunicat Comisiei modul de transpunere al acestuia.
Specialiștii avertizează față de legea interceptărilor unor comunicații, trimisă recent în Parlament pentru a fi supusă votului senatului. Va crea noi categorii de furnizori de servicii.
Persoanele dispărute vor putea fi căutate de autorități și prin mijloace speciale specifice anchetelor penale, precum supravegherea și interceptarea comunicațiilor, atunci când se consideră că cei dispăruți se află într-o situație de vulnerabilitate, mijloace care, în prezent, pot fi utilizate doar dacă persoanele respective sunt victime ale unor infracțiuni, prevede un proiect de Lege privind căutarea persoanelor.
Numărul de mandate de supraveghere tehnică obținute de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de la instanțele de judecată, precum și numărul de persoane față de care s-au luat măsuri de supraveghere au scăzut anul trecut la mai puțin de jumătate față de 2017, potrivit raportului anual de activitate pe 2018 al instituției.
Codul de procedură penală prevede că, după încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privința sa, iar după momentul informării, persoana supravegheată are dreptul de a lua cunoștință, la cerere, de conținutul proceselor-verbale în care sunt consemnate activitățile de supraveghere tehnică efectuate.
Serviciul Tehnic al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a avut în lucru anul trecut 357 de încheieri emise de instanțe și 42 de ordonanțe provizorii dispuse de procurori pentru interceptări de comunicații și înregistrări ambientale în dosare penale instrumentate de DNA, potrivit raportului privind activitatea desfășurată de instituție în 2017.
Decizia Curții Constituționale de anul trecut care a avut ca efect faptul că procurorii nu au mai putut apela la SRI sau la alte servicii de informații pentru interceptări de comunicații a afectat operativitatea soluționării dosarelor aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție, care a fost nevoită să suplimenteze numărul de polițiști și să redirecționeze lucrători de la activitățile de cercetare penală.
Elvețienii sunt chemați duminică să se pronunțe prin referendum asupra unei noi legi de funcționare a serviciilor secrete, în care se menționează că aceste servicii au dreptul - dacă gravitatea unei amenințări o justifică - să intercepteze convorbirile telefonice private, comunicațiile pe internet sau să inspecteze coletele poștale, transmite AFP.